Treceți la conținutul principal

Un 33 dominat de cuvântul ACUM

 

 Începând din anul 2022, am hotărât ca la fiecare aniversare, să fac ceva deosebit cu ziua mea sau ceva cu adevărat important nu doar pentru mine, cât pentru cei din jurul meu. Pentru acel an am hotărât să nu accept cadouri. Toate cadourile să se transforme în donații pentru un copil care mi-a marcat gândurile încă dinainte să rămân însărcinată cu al meu băiat.

  În anul 2023, am scris un articol cu 12 lecții învățate până la de 32 de ani. Lecțiile mele care, poate vor ajunge să fie lecții și pentru alții, în altă ordine și sigur în alte împrejurări. Am făcut o pauză destul de mare de la scris, recunosc. Dar a fost vitală pentru mine și pentru familia mea și știu că de acum pașii cei mai importanți sunt faptele.

  Astăzi, la împlinirea vârstei de 33 de ani, totul pare mai special, are rost. De fapt, toți anii vieții unui om sunt speciali în felul lor, depinde mult de noi ce facem cu ei, cum îi trăim.

 Se spune că numărul 33 duce către sfera spiritualității și a misiunii de a fi în folosul oamenilor, duce către un destin dedicat evoluției și ghidării oamenilor înspre creșterea nivelului de conștiință colectivă. 

 Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos la această vârstă, a murit și a înviat pentru a ne așeza atât fizic cât și spiritual pe drumul schimbării, dar mai ales al conștientizării că schimbarea trebuie să aibă loc și că fără ea nu vom înțelege niciodată adevăratul nostru rost în viață și chiar după ea.

 În toți acești ani și chiar și de acum înainte, îmi doresc sănătate, atât pentru mine cât și pentru toți din familie și nu numai.

 Dacă atunci când eram copil spuneam despre cei care au peste 30 de ani că sunt bătrâni, acum m-am răzgândit. Nu mă simt deloc bătrână ci din contră, parcă acum am mai multă energie și o dorință și mai mare de a descoperi lumea și minunățiile ei. Astăzi, sunt cea mai bună prietenă a vârstei mele și chiar dacă am momente când îmi doresc să țin timpul în loc, astăzi mai mult că niciodată știu că nu are rost.

 În schimb, ce are rost cu adevărat este să trăim clipa. Să nu ne mai dorim nimic altceva decât prezentul și să facem tot posibilul să și acționăm, să-l trăim așa cum este fără să ne plângem. ACUM, este diferența dintre anii ce au trecut și anii ce urmează! Nimic nu mai merită să ne consumăm energia aiurea decât momentul ACUM!

 Ce îmi doresc la 33 de ani?
 Să trăiesc clipa.
 Să rămân eu.
 Să iubesc mai mult și să iert mai ușor.
 Să nu mă mai grăbesc.
 Să CRED... că totul este posibil dacă trăiesc ca și cum am primit deja toate cele de mai sus!

Astăzi este despre mine...dar nu mai puțin despre voi...despre noi toți...

Mulțumesc Doamne, pentru încă o zi!
 
 

  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu mămica la povești - Episodul 3

„Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici” Friedrich Nietzsche           „Zâna Scutecel” actuala „Zanana”... Așa este cunoscută Ana Ivan, cea de-a treia mămică a minusculului meu proiect deși, cu fiecare lună care trece și cu fiecare poveste pe care o primesc pe email, proiectul meu crește și eu cu el.      V ă mărturisesc că Ana, a fost inspirația mea pentru acest blog. M-am regăsit mereu în tot ceea ce scria și mai ales în... „ Viața cu 3 copii și scrisul ca terapie”.      „Sunt Ana (de câte ori mă prezint, în capul meu mereu răsună „ce nume simplu” așa cum cântă Tudor Chirilă într-una din melodiile sale), am 40 de ani, 3 copii, un soț și 2 căței.      Cam așa ne prezentăm la modul general atunci când povestim cuiva de noi, nu?      Dar dincolo de aceste lucruri pe care le am în jurul meu, sunt Ana, un suflet de copil care nu a crescut dincolo de 14 ani, care iubește viața, iubește să scrie de la 8 ani (de când scriam poezii și scenarii de film) și care abia după 35 de ani și-a gă

Cu mămica la povești - Episodul 4

  Din moment ce am devenit mamă de copil special, am ajuns să cunosc multe mame puternice și pe copiii lor luptători. Adevărate minuni pe acest pământ! Două dintre aceste minuni sunt Emilia și fiica ei Agnes, de care v-am mai povestit într-un  articol . Astăzi, vine să vă spună chiar ea povestea și sper să vă ofere și vouă, așa cum mi-a oferit mie, curaj și putere să luptați pentru visul vostru, dar mai ales pentru copilul/copiii voștri. „Îți mulțumesc mult, Ioana, pentru provocarea lansată. Mă simt onorată să răspund cu entuziasm solicitării tale. Să fii mamă de 3 copii și să aduci comunității un plus de valoare, e mare lucru.  Eu sunt Emilia, am 36 de ani, un copil special și un soț ( c-așa-i modelul ♥️♥️♥️), o familie numeroasă minunată și prieteni in multe colțuri ale lumii. De mică am fost atentă la relațiile interumane și extrem de sociabilă. La bază sunt învățătoare, apoi absolventă de Sociologie si un master pe dezvoltare comunitară. Pentru că învățarea nu e niciodată suficien

32 de ani și gândurile mele despre viață

Astăzi, este o zi specială. Se spune că femeile nu trebuie întrebate de vârstă, dar nici ele nu trebuie să o dezvăluie. Am fost de multe ori numită „copilul de 14 ani” chiar dacă eu aveam 20, „copilul cu copii”, „mamă foarte tânără”; nu m-au deranjat aceste afirmații.  Recunosc că în multe chestiuni de viață am fost o grăbită, probabil pentru că am vrut să demonstrez că pot.  Cui? Nici astăzi nu știu.  Mie? Probabil.  Remușcări pentru că m-am grăbit? Da!  Cu toate acestea nu m-am oprit. Am fost mereu persoana care a vrut mai mult de la ea, în primul rând. Dar și persoana care s-a încrezut mult în oamenii care nu au meritat. Am suferit și nu m-am vindecat total, încă. Dar am avut mereu o CREDINȚĂ aparte; iertarea și uitarea vin cu timpul. Nu mă mai grăbesc!  Am învățat că momentele trebuie savurate mai mult și sunt mult mai frumoase când sunt spontane. Pregătirea, programarea, nu se vor plia mereu pe momentul pe care îți dorești să îl trăiești.  Spontan este și acest articol. M-am trez