Viața, cu trei minuni

 Astăzi, când am realizat că au trecut mai bine de două luni de la primul articol publicat, vreau să vă mulțumesc din nou, pentru timpul acordat articolelor mele și pentru mesajele publice sau private! Este un sentiment deosebit să ști că munca ta, este oarecum apreciată. Mai mult de atâta, după fiecare articol conceput și publicat, mai ales dacă a fost și citit, îmi crește curajul și următorul articol este ca și scris. Acum, nu sunt eu cine știe ce persoană importantă, dar consider că toți avem locul nostru în această lume și mai mult de atât libertatea de a ne exprima. Am învățat că munca, indiferent de felul ei, nu este ceva înjositor și chiar dacă scrii o carte sau pictezi un tablou, construiești o clădire sau speli vase într-un restaurant etc., important este ca această muncă să fie cinstită. Consider că vă datorez vouă cititorilor, mii de mulțumiri și dacă se poate mai mult voi face mai mult. Voi scrie mai mult și poate veți aprecia în continuare și chiar veți da mai departe ceea

   În articolul anterior "Despre experiența noastră la Clinica de Pediatrie 1 din Cluj-Napoca", vă spuneam că vom avea o perioadă mai grea, în care, cu voie sau din nevoie, trebuie să ne prezentăm la mai multe investigații și că voi avea câteva articole bazate pe experiențele noastre din fiecare spital/clinică sau chiar vă voi spune ce am aflat în urma investigațiilor. Astăzi, Ioan-Alexandru, a fost supus unei noi operații. Noul diagnostic l-am descoperit întâmplător. Bebe Ioan-Alexandru, avea dificultăți în timpul respirație. La început am pus totul pe seama perioadei lungi de intubare la Terapie intensivă sau pe seama răcelii. Complicațiile au început să apară, atunci când Ioan-Alexandru a răcit și secrețiile nazale erau de o consistență pe care eu nu am mai întâlnit-o sau de care nu am mai auzit să existe la copii. În special noaptea îi era extrem de greu să respire, câteodată aveam impresia că se sufocă. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre atrezia coanală, ave

 Viața te duce pe drumuri nebănuite, important este să găsești mereu echilibrul, ca să poți face față tuturor provocărilor! Acum câteva zile, am postat pe un grup de mămici, o rugăminte cu recomandări pentru Spitalul de  Copii, mai exact pentru, Pediatrie 1 din Cluj-Napoca. Pentru că fiecare a avut experiența ei, mai bună sau mai rea, am încercat să nu pun tot la suflet și în rândurile următoare, doresc să vă spun care a fost experiența noastră la acest spital. Specific faptul că, noi am fost internați chiar în prima clădire cum se intră în curtea spitalului, intrarea de pe Strada Moților, numărul 68, la etajul 3 unde sunt compartimentele pentru Genetică medicală și Endocrinologie, la doamna doctor Al-Khouzuz Camelia. Încă din prima zi totul a decurs foarte bine. Cu mici excepții: testarea Covid la bebeluși mi se pare inumană și faptul că bebe a stat destul de multe ore fără mâncare. Au fost nevoie de recoltări de sânge și alte investigații, care se fac doar pe stomacul gol. În rest, a