Treceți la conținutul principal

Cum m-a ajutat tehnologia să devin creativ? Incursiune în lumea Spacer.

    
Sursa foto: Spacer

         Acum șaptesprezece ani am „cunoscut” și eu tehnologia. Aveam vârsta de 14 ani și primisem primul meu telefon, cu butoane, iar la câteva luni distanță, a intrat și PC-ul în viața mea. Eram în sfârșit și eu în rândul adolescenților.

Pe vremea aceea am fost foarte încântată de telefon. Puteam să țin altfel legătura cu prietenii, dar internetul și rețelele de socializare de atunci nu m-au atras nici pe departe.

Eram tot de „modă veche”. Îmi plăceau ieșirile, socializarea față în față, iar în ceea ce privește expunerea vieții personale...mă feream de astfel de expuneri. Mai mult, pentru școală mă pregăteam tot clasic: cititul cărților, învățat anevoios, proiecte și referate scrise de mână.

Mai târziu, în anii de liceu, am început să mă împrietenesc și cu internetul, probabil mai mult din dorința de a ține pasul cu cei din jurul meu, pentru a afla mai multe despre lume, dar mai ales pentru că, aveam un frate plecat în străinătate și era atât de ușor să poți să vezi în timp real ce face și cum mai arată.

Timpul a trecut și prinsă în vraja tehnologiei, mi-am dorit să o folosesc la cote maxime, dar în limita bunului simț, în așa fel încât să nu îmi afecteze felul meu de a fi, dar nici să nu par din Epoca de piatră 😅, atunci când ieșeam în lume.

Astăzi sunt foarte fericită și le mulțumesc celor care au inventat toate aceste modalități atât de frumoase de comunicare, de exprimare, de cunoaștere și de autocunoaștere. Este atât de bine să le ai pe toate doar la un click distanță și să ști că la celălalt capăt este cineva pe care te poți baza, atunci când este posibil să te mai și împotmolești în „firele” cunoașteri.😉

Acel cineva este Spacer. Un prieten de nădejde, la care poți apela la orice oră și unde vei găsi tot ajutorul necesar. Garantat! Tehnologia la tine acasă, este cel mai bun mod prin care să crești într-o lume tehnologizată. Ești la curent cu tot ce se întâmplă în lume, poți să selectezi informația și instrumentele de care ai nevoie, poți să îți dezvolți o afacere pe care să o ai sub control de oriunde, dar și faptul că poți să-i ajuți pe ceilalți.

În viața mea de mamă, dar și în cea profesională și mai nou în cea de blogger, telefonul, laptop-ul, mouse-ul, căștile, geanta, sunt esențiale, pe lângă electrocasnicele care nu pot lipsi din viața unei mame cu normă întreagă. Toate acestea îmi ușurează foarte mult munca și mă ajută să fiu rapidă și în același timp să economisesc timp pentru cei dragi.

Și pentru că am pomenit de cei dragi, pentru soțul meu pasionat de Gaming, am găsit cadoul perfect pentru acest sfârșit de an, care pentru el este plin de aniversări (Nu spun ce anume, pentru că voi strica surpriza). Iar pentru celelalte perioade din viața noastră, când toată trupa este în modul Sport și călătorii, vom avea nevoie de un rucsac încăpător.

Dragii mei, viața este minunată! „Profitați” de fiecare moment, de fiecare ajutor, fie din partea oamenilor sau a tehnologiei. Eu sigur voi profita de tot ce îmi oferă tehnologia și voi aduna amintiri de neuitat, alături de cei dragi.

Sănătate și îmbrățișări!

 

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2022




   
  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu mămica la povești - Episodul 3

„Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici” Friedrich Nietzsche           „Zâna Scutecel” actuala „Zanana”... Așa este cunoscută Ana Ivan, cea de-a treia mămică a minusculului meu proiect deși, cu fiecare lună care trece și cu fiecare poveste pe care o primesc pe email, proiectul meu crește și eu cu el.      V ă mărturisesc că Ana, a fost inspirația mea pentru acest blog. M-am regăsit mereu în tot ceea ce scria și mai ales în... „ Viața cu 3 copii și scrisul ca terapie”.      „Sunt Ana (de câte ori mă prezint, în capul meu mereu răsună „ce nume simplu” așa cum cântă Tudor Chirilă într-una din melodiile sale), am 40 de ani, 3 copii, un soț și 2 căței.      Cam așa ne prezentăm la modul general atunci când povestim cuiva de noi, nu?      Dar dincolo de aceste lucruri pe care le am în jurul meu, sunt Ana, un suflet de copil care nu a crescut dincolo de 14 ani, care iubește viața, iubește să scrie de la 8 ani (de când scriam poezii și scenarii de film) și care abia după 35 de ani și-a gă

Cu mămica la povești - Episodul 4

  Din moment ce am devenit mamă de copil special, am ajuns să cunosc multe mame puternice și pe copiii lor luptători. Adevărate minuni pe acest pământ! Două dintre aceste minuni sunt Emilia și fiica ei Agnes, de care v-am mai povestit într-un  articol . Astăzi, vine să vă spună chiar ea povestea și sper să vă ofere și vouă, așa cum mi-a oferit mie, curaj și putere să luptați pentru visul vostru, dar mai ales pentru copilul/copiii voștri. „Îți mulțumesc mult, Ioana, pentru provocarea lansată. Mă simt onorată să răspund cu entuziasm solicitării tale. Să fii mamă de 3 copii și să aduci comunității un plus de valoare, e mare lucru.  Eu sunt Emilia, am 36 de ani, un copil special și un soț ( c-așa-i modelul ♥️♥️♥️), o familie numeroasă minunată și prieteni in multe colțuri ale lumii. De mică am fost atentă la relațiile interumane și extrem de sociabilă. La bază sunt învățătoare, apoi absolventă de Sociologie si un master pe dezvoltare comunitară. Pentru că învățarea nu e niciodată suficien

Cu mămica la povești - Episodul 1

    Dragă mamă, mi-a luat ceva timp să ajung să mă țin de promisiune să vin să stau de vorbă cu tine. Trădătorul... Hoțul... Este timpul... Și nu doar al meu. Al multor mame de pe acest pământ.      Poveștile acestui micuț proiect le voi intitula simplu: „Episodul...”.   Astăzi, avem primul episod cu si despre o mamă care dorește să fie mâine, mai bună decât astăzi (care de fapt este visul oricărei mame), doar că ea este fetița, adolescenta, studenta, fiica, prietena, sora și acum soția și mama, care face asta zi de zi, de când se știe. Și tot în același trup se află cea care m-a ridicat și m-a susținut de foarte multe ori.      Dragă prietenă, de vorbă cu tine aș sta nopți întregi. Să ne aducem aminte de copilărie, de filosofia tinereților apuse. Am crescut prea repede, dar mi-ai rămas adânc cuibărită în suflet și în gând. Îți mulțumesc că astăzi, după atâta timp uitat într-un cufăr, ai acceptat să te deschizi și să mă sprijini în urcușul meu.      Mai multe nu mai spun. Sunt lucruri