Treceți la conținutul principal

Stilul Minimalist și Ideea de Yard/Garage Sale

 

    Stilul Minimalist

 Asociat cu celebra sintagmă atribuită arhitectului și designerului Mies van der Rohe, „Less is more”, minimalismul este un curent estetic în aparență auster, în care accentul este pus pe puritatea formelor și simplitatea liniilor

  Este definit prin, abordarea simplistă a vieții: puține obiecte decorative, puțin mobilier, puține haine în garderobă etc., dar toate de calitate și doar esențialul, fără a ne sufoca cu pretextul ,,lasă că îmi va folosi cândva".

   Mimimalismul încurajează oamenii să elimine tot ceea ce este de prisos din viața lor, pentru a face loc unor aspecte mult mai importante: sănătatea, dezvoltarea personală, calitatea relațiilor și responsabilitatea socială.

  Dar acest stil de viață nu este pentru toată lumea și ca să ajungi la un astfel de stil de viață, ai de muncit.

 În ultima perioadă am încercat și eu să micșorez cantitatea de lucruri din casa noastră și vă prezentam conceptul de Yard/Garage Sale. Acesta din urmă și cu stilul minimalist, se completează unul pe celălalt și de aceea am ales să rescriu puțin articolul.

   Nu fac reclamă și nici nu dau un sfat la acest capitol, deoarece nu pot spune că am urmat sau urmez pașii unui stil de viață minimalist. Încă mi se pare greu și totuși de fel nu am fost o persoană care să acumuleze cu nemiluita lucruri. Repet, stilul minimalist este ceva mult mai profund și am ales să scriu despre el pentru a putea face o oarecare legătură cu vânzarea din propria curte.

  Mimimalismul se bazează pe: mai multă libertate, mai puțină focalizare pe lucrurile materiale, mai mult control asupra bugetului, ești prietenos cu mediul – prin reducerea consumului de plastic.

   Consider că, urmând acești patru pași, treptat, în ritmul tău, poți ajunge la un stil minimalist în felul tău. Ideea de bază este aceea: să te bucuri mai mult de familie, să creezi amintiri cu copiii tăi, să petreci timp de calitate cu soțul/soția, dar și cu tine însuți.

   Conceptul de Yard/Garage Sale

   De conceptul de Yard/Garage Sale (Vânzări în garaj/curte), am auzit relativ recent. Este o modalitate de a vinde lucruri care îți ocupă spațiu în casă, lucruri pe care nu le mai folosești, fie ele noi sau folosite, dar în stare bună. Cei ce practică acest gen de vânzări, nu o fac neapărat pentru bani, ci mai ales pentru faptul că, locul ocupat de anumite lucruri este mare și pur și simplu îi tot dai speranțe că într-o zi îți va folosi și degeaba. Acea zi nu mai vine.

   În România, acest concept este relativ nou și nu mulți sunt cei care au auzit de el. Se practică în special, în orașele mai mari și din ultimele informații, devine o „afacere” văzută bine.

   La acest tip de vânzări din propriul garaj sau propria curte, nu se practică prețuri de magazin, chiar dacă obiectele sunt noi. Astfel poți avea norocul să găsești haine cu eticheta din magazin la un preț de nerefuzat și rămâi cu bani și pentru o pereche de pantofi 😉

  Eu, nu am participat și nici nu am organizat un astfel de eveniment. Nu este târziu. Dar acum poate că vă întrebați, de ce vândute și nu donate? Ei bine, personal, donez, dăruiesc, destul de multe lucruri, aproape lunar. Am încercat să și vând din ele, dar sincer, nu am avut succes în on-line. Am încercat să vând rochiile purtate o singură dată, aflate și acum în stare perfectă, la jumătate din prețul de achiziție și degeaba.

  Cum funcționează? Cel puțin de două ori pe an, fiecare dintre noi, facem o curățenie generală în casă, garaj, beci etc. Găsim lucruri pe care le credeam pierdute și totuși realizăm că este o pierdere de vreme să le punem iar într-un colț și să uităm de ele până data viitoare. Cu fiecare curățenie și din necesitatea faptului că, având trei copii, lucruri foarte multe au început să se strângă în casa noastră, în special, haine și jucării, am început să-mi organizez și selectez aceste obiecte pe trei categorii, în trei cutii:

1. De donat, toate acele lucruri care sunt sau nu sunt în stare perfectă, dar care ne-au rămas mici, le-am primit și noi și nu se cuvine să cerem bani pe ele; tot ceea ce consider că nu vom purta și nu vom folosi vreodată.

2. De vândut, toate acele lucruri pe care le-am purtat, dar care sunt într-o stare perfectă și pe care am dat noi banii. Îmi doresc să vând aceste lucruri, pentru a acoperi oarecum o parte din achiziția unui model mai nou sau în cazul jucăriilor, nu au fost folosite pentru că nu prezintă interes și astfel luăm una care este foarte dorită. În cazul hainelor, au rămas cu eticheta pe ele și nu au fost nici măcar probate și ne-au rămas mici.

3. De aruncat, toate acele lucruri care sunt stricate, rupte și iremediabile. Bineînțeles, aici nu uităm să le sortăm și să le aruncăm în locuri special amenajate pentru fiecare tip de material în parte.

  Astfel, la fiecare curățenie generală se adună cel puțin o cutie din fiecare categorie și fiindcă spațiul nu ne permite încerc să le îndrept spre scopul propus cât mai repede. În cele mai multe rânduri, categoria cu numărul 2, a luat drumul donațiilor, dar nu m-a deranjat.

  Mai mult, îți poți crea din asta o mică afacere. După ce acumulezi puțină experiență și faci cunoscut acest tip de vânzare, îți poți ajuta și cunoscuții să se scape de lucrurile ce le prisosesc, într-un mod frumos, relaxant, chiar la ei în curte. Și ca să mărim miza, un astfel de talcioc poate să fie și ceva caritabil. În cartier, în oraș, printre cunoscuții tăi, există un copil sau un adult, care are nevoie de o sumă de bani pentru un tratament, de exemplu. Și uite așa, faci mai multe fapte bune și sunt sigură că nu vei regreta.

   Pe mine mă tentează să i-au la pas câteva talciocuri de acest gen, să vedem cum se prezintă și poate chiar să cer câteva detalii de la organizatori. Nici de ideea de a organiza unul în propria curte nu sunt departe, dar în acest an am trei mari priorități în viața mea, deci personal, mai am timp de studiat. 

 Voi ce spuneți? Ați auzit de acest concept de Yard/Garage Sale? Vă surâde ideea de a organiza unul la voi acasă sau într-un loc comun cu alți doritori?

   Sănătate și îmbrățișări!






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu mămica la povești - Episodul 3

„Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici” Friedrich Nietzsche           „Zâna Scutecel” actuala „Zanana”... Așa este cunoscută Ana Ivan, cea de-a treia mămică a minusculului meu proiect deși, cu fiecare lună care trece și cu fiecare poveste pe care o primesc pe email, proiectul meu crește și eu cu el.      V ă mărturisesc că Ana, a fost inspirația mea pentru acest blog. M-am regăsit mereu în tot ceea ce scria și mai ales în... „ Viața cu 3 copii și scrisul ca terapie”.      „Sunt Ana (de câte ori mă prezint, în capul meu mereu răsună „ce nume simplu” așa cum cântă Tudor Chirilă într-una din melodiile sale), am 40 de ani, 3 copii, un soț și 2 căței.      Cam așa ne prezentăm la modul general atunci când povestim cuiva de noi, nu?      Dar dincolo de aceste lucruri pe care le am în jurul meu, sunt Ana, un suflet de copil care nu a crescut dincolo de 14 ani, care iubește viața, iubește să scrie de la 8 ani (de când scriam poezii și scenarii de film) și care abia după 35 de ani și-a gă

Cu mămica la povești - Episodul 4

  Din moment ce am devenit mamă de copil special, am ajuns să cunosc multe mame puternice și pe copiii lor luptători. Adevărate minuni pe acest pământ! Două dintre aceste minuni sunt Emilia și fiica ei Agnes, de care v-am mai povestit într-un  articol . Astăzi, vine să vă spună chiar ea povestea și sper să vă ofere și vouă, așa cum mi-a oferit mie, curaj și putere să luptați pentru visul vostru, dar mai ales pentru copilul/copiii voștri. „Îți mulțumesc mult, Ioana, pentru provocarea lansată. Mă simt onorată să răspund cu entuziasm solicitării tale. Să fii mamă de 3 copii și să aduci comunității un plus de valoare, e mare lucru.  Eu sunt Emilia, am 36 de ani, un copil special și un soț ( c-așa-i modelul ♥️♥️♥️), o familie numeroasă minunată și prieteni in multe colțuri ale lumii. De mică am fost atentă la relațiile interumane și extrem de sociabilă. La bază sunt învățătoare, apoi absolventă de Sociologie si un master pe dezvoltare comunitară. Pentru că învățarea nu e niciodată suficien

32 de ani și gândurile mele despre viață

Astăzi, este o zi specială. Se spune că femeile nu trebuie întrebate de vârstă, dar nici ele nu trebuie să o dezvăluie. Am fost de multe ori numită „copilul de 14 ani” chiar dacă eu aveam 20, „copilul cu copii”, „mamă foarte tânără”; nu m-au deranjat aceste afirmații.  Recunosc că în multe chestiuni de viață am fost o grăbită, probabil pentru că am vrut să demonstrez că pot.  Cui? Nici astăzi nu știu.  Mie? Probabil.  Remușcări pentru că m-am grăbit? Da!  Cu toate acestea nu m-am oprit. Am fost mereu persoana care a vrut mai mult de la ea, în primul rând. Dar și persoana care s-a încrezut mult în oamenii care nu au meritat. Am suferit și nu m-am vindecat total, încă. Dar am avut mereu o CREDINȚĂ aparte; iertarea și uitarea vin cu timpul. Nu mă mai grăbesc!  Am învățat că momentele trebuie savurate mai mult și sunt mult mai frumoase când sunt spontane. Pregătirea, programarea, nu se vor plia mereu pe momentul pe care îți dorești să îl trăiești.  Spontan este și acest articol. M-am trez